Newsletter – De vorbă cu Ștefan Cibian

 

De vorba cu … Ştefan Cibian (membru fondator)

 

1. Prezentare – din CV + poţi adăuga şi ceva care să dea o notă personală, cum ar fi interesul tău pentru multiculturalism, concretizat în desfăşurarea studiului şi a activităţii profesionale într-o multitudine de state ale lumii

Dorința mea de a locui, studia și lucra în mai multe ţări provin de le la prima astfel de experiență când am studiat pentru un an în SUA. Aveam 18-19 ani și am fost fascinat de modul în care trăim diferențele culturale atunci când le întâlnim, de diferențele uneori evidente, adeseori însă subtile care se ascund în spatele cuvintelor pe care le folosim și mai ales de modul diferit de a gândi, de valorile diferite care împreună dau o specificitate aparte fiecărei culturi. Mai presus de toate, astfel de experiențe sunt fascinante nu numai prin oportunitatea pe care ne-o oferă de a-i cunoaște pe cei din jurul nostru, ci mai ales prin ocazia de a reflecta asupra propriei noastre culturi și a avansa în a ne cunoaște și dezvolta pe noi înșine.

2. Subiectul tezei tale de doctorat este probabil puţin studiat în România. Cum ai dori sa foloseşti pe viitor cele învăţate? Ai tras anumite concluzii din studiul procesului de dezvoltare din Africa Sub-sahariana, care ar putea fi aplicate şi în România?

Teza mea de doctorat documentează înțelegere greșită a statalității în Africa Sub-Sahariană și a impactului acestui aspect asupra politicilor de dezvoltare, asupra modului în care comunitatea internațională susține evoluția continentului African. Consider că cele rezultate din cercetarea mea de până acum oferă suficientă evidență că avem nevoie de o mai bună cunoaștere a celor a căror dezvoltare dorim să o susținem și de un cadru conceptual-instituțional unde comunitățile respective să poată avea o poziționare și o contribuţie cu impact.

Sunt mai multe aspecte care sunt relevante pentru contextul Români ei. Aş evidenția în primul rând relevanța literaturii post-coloniale și a gândirii critice care în contextul African au atins cu totul alte dimensiuni decât în literatura și dezbaterile postcomuniste din România și Europa Centrală și de Est. De asemenea, distanța între cetățeni și stat este un aspect care creează o serie de disfuncționalități și în România.

3. Eşti unul dintre membrii fondatori a doua ONG-uri (GRASP și ARCADIA). De la ce a pornit ideea înfiinţării lor? Care este viziunea ta asupra contribuţiei celor două organizaţii (GRASP şi ARCADIA) la dezvoltarea societăţii româneşti?

Cele două organizații au misiuni diferite. GRASP este o rețea globală de tineri profesioniști care își doresc să contribuie cu expertiza lor la consolidarea comunităților din diaspora și din România și care investesc timp și resurse în dezvoltarea lor profesională. ARCADIA este o asociație profesională al cărui rol este de a oferi un spațiu necesar pentru dezvoltarea profesiei, disciplinei, politicii și practicii din domeniul dezvoltării internaționale.

Rolul GRASP, așa cum îl văd eu, este de a deveni un ‘knowledge node,’ de a facilita conexiuni între profesioniști care doresc să contribuie cu expertiza lor și comunități, organizații, instituții, sau proiecte care au nevoie de expertiza respectivă. GRASP şi-ar atinge potențialul, din punctul meu de vedere, dacă ar deveni o organizație care investește cunoaștere pentru obţinerea unor schimbări sociale de impact, atât în România cât și în comunitățile românești din diaspora.

4. Din experienţa ta, ce determină o comunitate să fie durabila? Cum arată comunitatea ideală în care ai dori să trăieşti? Există vreo ţară pe glob care se apropie de acest ideal?

Sustenabilitatea unei comunități este evident influențată de multe aspecte, de la componentele cultural-valorice care oferă o structură comunității respective, la aspecte de resurse, guvernanță, educație, inițiativă individuală, etc. Dacă ne referim la comunitățile din România, sunt trei aspecte care, dacă sunt adresate cu succes, pot crește semnificativ durabilitatea comunităților locale:

–       existența unui mediu adecvat pentru împlinirea potențialului individual și care să susțină crearea de plus-valoare culturală, socială, economică, etc.

–       complementarea libertăților constituționale, în special libertatea de expresie și libertatea de asociere cu abilități, competențe și experiențe care să permită utilizarea libertăților respective (abilități de argumentare, dezbatere, leadership, etc.).

–       consolidarea unei infrastructuri a societății civile care să permită două aspecte fundamentale: crearea și structurarea unui spațiu public pe baza unor valori democratice care să genereze viziuni comune pentru comunitate și crearea și implementarea unor mecanisme care să permită punerea în comun a resurselor necesare pentru implementarea aspirațiilor comune și pentru adresarea nevoilor comunității.

Nu cred că există o comunitate ideală. Este posibil însă să găsim comunități în cadrul cărora să ne simțim valorizați şi apreciați. Pentru mine, o comunitate smart este acea comunitate care apreciază și susține valoarea individuală și colectivă și care reușește să ofere un cadru unde fiecare membru/ă a/l comunității, precum și micro-comunitățile existente pot să se dezvolte, aducând astfel plus-valoare comunității respective. Dintre comunitățile pe care le-am vizitat până acum unele comunități din Statele Unite, Elveția, Canada reușesc să ofere întrucâtva un astfel de cadru.

5. Ce măsuri ar trebui să adopte fiecare individ (şi mă refer aici la membrii societăţii civile româneşti) pentru a se dezvolta, atât la nivel personal, cât şi la nivel de comunitate?

Respect pentru cei din jur și respect de sine, deschidere spre învățare, inițiative bine gândite, și să contribuie la crearea unui cadru care să le permit să se dezvolte.

6. Conferința GRASP de la Copenhaga are ca temă înfiinţarea şi menţinerea de noi comunităţi. Cu ce informaţii vor pleca de la conferinţă participanții?

Speranța mea este ca această conferință să inspire participanții și să ofere exemple bune de urmat pentru comunitățile de unde aceștia provin. Astfel sper ca participanții să plece de la Copenhaga inspirați si motivați să contribuie la propriile comunități, inclusive la dezvoltarea comunității GRASP.

7. Îţi mulţumim pentru interviu!

Doresc sa va mulțumesc şi eu pentru invitația de contribui la acest newsletter și de ocazia pe care mi-o oferiți de a reflecta asupra întrebărilor de mai sus!

 

 

O întrebare … Un răspuns

 

În cursul lunii noiembrie 2014, va avea loc la Bran (România), cea de-a cincea ediţie a unui proiect GRASP dedicat antreprenorilor la început de drum – Start-Up Your Idea. SUYI este un workshop de 3 zile în care participanții vor primi feedback ”one-on-one” și consultanță de la antreprenori cu experiență și experți cu privire la ideile lor de afacere.

 

Întrucât este un program cu tradiţie, membrii Start-Up Your Idea au cerut ajutorul Lidiei Dogaru, coach&trainer, fondator Uptitude.it, a afla cum pot consolida mai bine comunitatea.

Iată ce ne propune Lidia:

  • Identificarea nevoilor membrilor duce la o muncă mai bună în echipă

Activitatea membrilor unei organizații non-guvernamentale (ONG) este influențată în mod direct de o serie de factori, cum ar fi obiectivul organizației, liderii, coeziunea și comunicarea în echipă.

Voluntarul care este parte a unei echipe se confruntă cu o serie de întrebări:

  • Cum să fac să mă motivez și să-i motivez și pe colegii din echipă?
  • Cum să comunic cu ei mai bine?
  • Cum să ofer feedback astfel încât să nu se supere?
  • Cum să solicit o mai mare implicare, mai ales că suntem toți voluntari?
  • Cum să ne motivăm noi ca voluntari, astfel încât să le transmitem acest sentiment de implicare și celorlalte persoane cu care colaborăm?

Ideea esențială este că noi toți avem niște nevoi pe care dorim să le împlinim prin acțiunile noastre.

Aceste nevoi ne ghidează în viață, în comportamentul pe care îl adoptăm, în răspunsul pe care îl dăm celor din jurul nostru și în interacțiunea în echipă.

  • Nevoia de siguranță se referă la sentimentul de a te simți protejat, în siguranță, să nu simți teamă. Această nevoie ne determină să căutăm o locuință și un loc de muncă sigur, astfel încât să îndeplinim condițiile minime de supraviețuire;
  • Nevoia de varietate – aceasta se împlinește prin lucruri noi: călătorii, prieteni noi, proiecte noi,

activități interesante;

  • Nevoia de a fi important – vrem să fim apreciați de cei din jur, vrem să ni se acorde importanță și să fim văzuți. Desfășurăm unele activități nu pentru siguranță sau varietate, ci pentru a deveni mai „importanți” în ochii celorlalți;
  • Nevoia de iubire sau conexiune – vrem să iubim și să fim iubiți, primiți într-un grup sau într-o familie;
  • Nevoia de a crește – pentru a simți această nevoie, trebuie să fie satisfăcute primele patru și de abia după aceea avem imboldul de a crește, de a deveni un om mai bun, de a ne autodepăși
  • Nevoia de a contribui – o avem cu toții în interiorul nostru, numai că nu toți suntem conduși de ea ca nevoie primară. Dacă suntem conduși de această nevoie, atunci facem ceva pentru ceilalți fără să primim nimic în schimb, fără a avea așteptări de a fi apreciați sau iubiți, etc.

Aceste nevoi există în fiecare dintre noi, dar într-o măsură sau alta suntem ghidați de una sau două dintre ele: acea nevoie sau acele două nevoi principale care dictează direcția, acțiunile, răspunsurile și comportamentul nostru.

Important este să descoperi nevoile principale ale omului (înlocuit cu ale celui/ celei) de lângă tine, pentru că, în acel moment, este ca și cum apeși pe un „buton al motivației”. Primind răspuns la nevoia sa, persoana în cauză va fi mai motivată în activitatea sa, în atingerea obiectivelor sale.

 

0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Contact

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you.

Sending
© 2017, All Rights Reserved. Global Romanian Society of Young Professionals (GRASP). All ideas, service marks, trademarks and registered items are the sole and exclusive property of GRASP unless otherwise noted. All rights are reserved.

Log in with your credentials

Forgot your details?